Trasarea dupa 1871 a Bulevardului care leaga centrul orasului de Gara de Sud a determinat o reorientare in viziunea elitei ploiestene care a inceput sa-si construiasca locuinte la noua artera.
Palatul Ghita Ionescu vazut din satelit (sursa Virtual Earth)
Un loc apropiat de Piata Centrala l-a cumparat Ghita Ionescu, originar din Buzau, care, o data venit in Ploiesti, a facut avere din comert, afaceri cu petrol si operatiuni bancare (tot el este cel care a construit Banca Centrala). A intrat apoi in politica, fiind parlamentar liberal, iar spre finalul vietii a avut si doua mandate de primar al Ploiestilor.
Ghita Ionescu
Avand astfel o avere destul de insemnata a decis ca pe locul de la bulevard sa isi ridice o casa impunatoare. L-a angajat pe arhitectul Leonida Negrescu, iar in 1885 au inceput lucrarile, finalizate in 1894. Ghita Ionescu a avut 5 copii: Theodor, Alexandru, Gheorghe, Ana si Ion. Acesta din urma si-a luat un supranume derivat de la faptul ca era al cincilea urmas al renumitului om politic: Quintus, devenind Ion Ionescu Quintus, nimeni altul decat tatal lui Mircea Ionescu Quintus.
Ion Ionescu Quintus
Totusi, familia Ionescu nu a fost pentru mult timp proprietara palatului. Prefectura se mutase in 1880 in casa Ergas Mamaciu, dar sediul ajunsese prea mic pentru nevoile institutiei. Asa ca in 1910, prefectura a cumparat Palatul Ghita Ionescu, instalandu-se in acest edificiu.
Palatul Ghita Ionescu si capatul dinspre centru al Bulevardului - 1907
La etaj erau birourile administrative, iar la parter cateva sali erau folosite pentru protocol si tot la parter se organizau in perioada interbelica vestitele baluri ale prefeturii.
Fatada cladirii, fotografiata in 1937
Istoria cladirii nu a constat numai in baluri, ci si in scene sangeroase, schimburi de focuri si morti. La inceputul lui 1941 ruptura dintre Ion Antonescu si legionari era definitiva, iar conflictul a izbucnit si la Ploiesti, in 21 ianuarie. Iata ce rememora Ion Samoila: ”Am fost chemat la sediu si cand a sosit Com. leg. Victor Silaghi, am plecat cu dansul la Prefectura. Eram: Carciumaru, Costica Dumitrescu, Bodea Popescu si altii. La poarta era o santinela care insa nu ne-a somat. Ne-am indreptat inspre intrarea principala, dar usa aici era incuiata. Un grup am reusit sa intram prin spatele Prefecturii, pe la federala, iar dl. Com. leg. Silaghi printr-o alta intrare din stanga. Dansul era in fruntea noastra. In coridor suntem întâmpinati cu foc de pistol. Cade ucis pe loc dl. Com. Silaghi. Moare zambind. Alaturi de el cade si Bodea Popescu impuscat in cap, si Costica Dumitrescu impuscat in omoplat si mana. Deschidem si noi foc, garda se refugiaza in pivnita si dupa un sfert de ora mai bine de 100 de soldati au fost dezarmati. Prefectul militar care era acolo, Col. Cretoiu, a fost facut ostatic, iar comanda garzii a luat-o lt. Dumitrescu.”
Usa pe care au intrat legionarii condusi de Victor Silaghi. Ion Samoila a fugit apoi in vestul Europei, iar in 1953 a fost parasutat de catre americani in Romania pentru a ajuta rezistenta anticomunista. Este prins de comunisti si executat, iar familia sa este persecutata (sora sa, Ileana Samoila, este arestata si va naste in inchisoarea Vacaresti).
In timpul bombardamentelor din 1944 imobilul scapa neatins de bombe, cu toate ca in jur mai multe cladiri au fost distruse partial sau complet de aviatia anglo-americana. In subsol a fost adapostita colectia de arta populara a muzeului care functiona in casa Hagi Prodan, dar multe din obiecte vor disparea sau vor fi furate in perioada comunista.
Fereastra de pe fatada
Destinatia palatului Ghita Ionescu se va schimba din nou in 1968, cand prefectura s-a mutat in actualul Palat Administrativ, in imobil instalandu-se Muzeul de Arta. Acesta a luat fiinta, sub forma unei pinacoteci, in 1931, datorita eforturilor lui Toma T. Socolescu, Ion Ionescu Quintus si Dumitru Munteanu-Ramnic. Pana la preluarea palatului Ghita Ionescu, pinacoteca a functionat in diferite imobile, precum intr-o aripa a Palatului Bailor sau intr-o sala a Primariei.
Detaliu al acoperisului
Dupa 1990, cladirea a intrat in lucrari de consolidare si renovare, acestea finalizandu-se in urma cu cativa ani. Interiorul original - scara de marmura, sobele de teracota, plafoanele pictate - a fost pastrat aproape in intregime.
Fereastra de la parter
Felinar de la intrarea principala
In 2005, Consiliul Judetean Prahova a hotarat ca muzeul de arta sa poarte numele lui Ion Ionescu Quintus, atat datorita contributiei sale la fondarea pinacotecii, cat si in cinstea familiei Ionescu, cea care a ridicat acest imobil.
Surse: artmuseum.ro / Paul Popescu - Ana Radovici Stere / Mihail Sevastos - Monografia orasului Ploesti / Procesul legionarilor parasutati
